sâmbătă, 19 aprilie 2014

Vacantaaaaaaaaaaa

In sfarsit a venit si vacanta de Pasti ca aveam mare nevoie de ea, chiar daca e scurta. Din pacate, asta inseamna ca un timp nu voi mai scrie De la nes la congres, intrucat iau o pauza (binemeritata zic eu) de la activitatea mea academica. Si trebuie sa-mi cer scuze ca saptamana asta nu am nici Stirile Internetului (nici bine nu am inceput cu "rubrica" asta ca deja o dau in bara) si asta dintr-un motiv foarte simplu: nu s-a mai intamplat nimic care sa-mi atraga atentia in vreun fel saptamana asta.
In rest, ce sa mai zic, mai lenevesc si eu zilele astea inainte sa ma reapuc de invatat (asa zic acum, dar sigur nu voi face nimic, ca doar e vacanta). Deocamdata stau aici cu ai mei pe cap ca abia luni merg acasa, zi in care merg cu fostii colegi in Padrino. Sincer sa fiu nici nu stiu de ce fac asta. Mi-am zis ca nu o sa mai fac asta, sa trebuiasca sa stau cu destule persoane pe care nu le suport, intr-un loc nu prea pe gustul meu (dar care cateodata merge, depinde cu cine sunt acolo si de cat alcool am consumat). Deci serios, de ce fac asta?
Partea buna e ca imi mai revad si eu macar putin prietenii, facem asa, o reuniune de familie. Si iar o sa fiu intrebat de ce nu vin prin SV mai des si iar voi da aceleasi raspunsuri toante, dar ce conteaza?!
Pana atunci, insa, trebuie sa mai rezist. Nu de alta, dar incep sa ma dilesc cu capul aici din cauza anumitor rude despre care nu vreau sa vorbesc, ca au si ele problemele lor, ca noi toti.
A da! Era sa uit cel mai important lucru: Game of Thrones. Senzational episod, miraculos. Nu zic mai multe sa nu dau spoilere (de parca nu stie toata lumea deja ce s-a intamplat de fapt ca e pe tot Internetul), dar pot sa zic ca eu, un cititor de carte, am iubit acest episod fiindca in sfarsit am reusit sa-i vad fata aia pe care numai mi-o imaginam pana acum (pt cei care nu au vazut, o sa stie la ce ma refer mai incolo).
Si fun fact: s-a uitat si framiu pentru prima oara la GoT si pana si el a fost fericit ca s-a intamplat ce s-a intamplat.


Melodia saptamanii



Clipul saptamanii
pentru cei care nu stiu, George R. R. Martin e autorul cartilor Game of Thrones

  

Review
Ok, recunosc, cu filmul asta nu pot sa fiu obiectiv. Seria asta de jocuri inseamna prea mult pentru mine ca om, pentru copilaria mea. Iar acum ca s-a facut si un film dupa ele ma face sa fiu extrem de critic cu el si sa scot la iveala toate lucrurile bune si rele din el. Partea proasta e ca nu il pot trata asa cum am tratat restul filmelor de pana acum, mai ales ca mai exista ceva numit Fast & Furious. Pur si simplu, nu am ce face, sunt si eu om, nu sunt perfect. Doamnelor si domnilor, Need for Speed.

 
La inceput nu aveam prea mari sperante de la acest film si credeam ca va face si mai mult rau seriei de jocuri decat unele titluri groaznice sau mediocre care au aparut in ultima vreme (Undercover, The Run, Pro Street, Shift 1 & 2), crezand ca va fi doar un alt film de rahat adaptat dupa un titlu de jocuri (vezi Prince of Persia  si Resident Evil pt meh sau Mortal Kombat si alte titluri pe care nu le voi numi aici, atat de groaznice sunt). Nu stiu de ce, dar filmele dupa jocuri sau jocurile dupa filme pur si simplu nu merg.
Din fericire, Need for Speed este exceptia care confirma regula. Chiar daca povestea nu e cine stie ce, in rest nu am nimic de rau de zis despre acest film. Daca alte filme bazate pe curse, precum Fast & Furious, se bazeaza pe poveste/actiune, personaje si alte chestii pe care filmele se bazeaza in general, acesta se bazeaza in principal pe curse si masini. Si iar curse si iar masini. Astfel, ramane fidel spiritului din jocuri, chiar daca pe ici pe colo a trebuit ceva modificat, ca unele chestii nu ti le permiti sa le arati intr-un film. De exemplu, daca in joc faci un accident si e posibil sa-ti fi omorat adversarul, il dai naibii, tu ai o cursa de castigat! Aici nu se putea face asa ceva, ca nu e un act prea omenesc. Iar daca in joc faci tot posibilul sa scapi de tampitii de politai, ii distrugi sau fugi fara oprire chiar daca asta ar insemna sa te intorci cand ajungi intr-o fundatura si sa iti lovesti urmaritorii cu toata forta, in film, din nou, nu este posibil asa ceva, legea trebuie sa invinga. Dar mi-a placut la nebunie faptul ca politistii sunt la fel de idioti in film cum sunt si in jocuri (dar probabil ca asa sunt chiar si in realitate).


Dar ca sa spun ceva si de poveste, aceasta este una clasica: Tobey Marshall este proprietarul unui atelier auto intr-un mic oras de langa New York. Ocazional, el participa la curse ilegale, avand probleme cu plata ratelor si nemaiputand sa mentina afacerea. Intr-o zi, insa, fostul sau inamic din liceu, actualmente pilot profesionist, Dino Brewster se intoarce in oras si ii face lui Tobey o oferta de nerefuzat. Tobey accepta, isi respecta intelegerea, dar la un moment dat apare problema: care dintre cei doi este un pilot mai bun. Inevitabil are loc o cursa. Dino, insa, nu se abtine de la nimic pentru a castiga cursa, iar, in final, il trage pe sfoara pe Tobey, bagandu-l in inchisoare. Doi ani mai tarziu, Tobey este eliberat, iar acum nu isi doreste decat sa se razbune pe Dino si sa isi dovedeasca nevinovatia. Si ce modalitate mai buna sa obtina ce vrea decat sa il bata pe Dino la cea mai mare cursa ilegala: De Leon. 
Ca actori, in rolul principal il avem pe Aaron Paul (Jesse Pinkman din Breaking Bad, poate asa suna mai cunoscut unora), iar in roluri secundare, Dominic Cooper (Dino Brewster), Imogen Potts (Julia), Scott Mescudi (Benny/Liar 1/Maverick), Rami Malek (Finn), Ramon Rodriguez (Joe) si Michael Keaton (Monarch).
Nu trebuie sa mai spun ca filmul mi-a placut foarte mult. E adevarat, nu e chiar un film bun, dar e fain, zic eu. M-a facut chiar sa joc putin NFS Rivals dupa ce am ajuns acasa de la cinema, joc pe care nu l-am mai jucat de ceva vreme, preferam sa imi iau "portia de NFS" cu World. In schimb, am sa spun ceva ce tine mai mult de preferintele mele ca fan al seriei, al curselor si al masinilor.
In primul rand, cat de bou trebuie sa fii sa ai un McLaren P1 si tu sa pierzi cursa aia?! Serios, masina aia era cea mai buna de pe-acolo, Agera R fiind pe locul 2. Nu mai bine dadeati McLaren-ul lui Tobey?!
Pe langa asta, chiar sa nu bagi acolo o masina japoneza?! Americane avem, europene avem, dar unde e Mitsubishi, unde e Nissan, Mazda, Toyota, Subaru. Adica ce, GT-R, Evo, Supra, RX-7, Impreza nu sunt destul de bune, chiar daca unele sunt mai vechi?! Geez...doar piata japoneza e una dintre cele mai puternice la capitolul masini.
Ultima chestie: Linkin Park la sfarsit; pentru mine nici ca putea fi mai fain in materie de muzica.
Si sa nu isi faca nimeni griji: masinile folosite in film nu sunt cu adevarat masinile adevarate, sunt kit cars, facute la comanda. Chiar daca unii arunca cu bani incoace si incolo fara nicio grija, nu cred ca isi permitea nimeni sa distruga astfel de masini. Ce buget ar fi trebuit sa aiba atunci filmul...

Nota mea: 9
Nota IMDb: 7,3


Cam asta-i!


*mentionez ca nu detin drepturi de autor asupra clip-urilor si fotografiilor postate. Toate drepturile revin producatorilor acestora si asociatilor lor. Nu obtin niciun fel de castig de pe urma acestui blog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu