duminică, 28 iunie 2015

Game review - Dragon Ball Xenoverse

Asa, dupa cum spuneam in postarea de zilele trecute, urmeaza multe review-uri, mai ales la jocuri. Prin unrmare, hai sa nu ne mai lungim degeaba si sa incepem cu Dragon Ball Xenoverse.



Cerinte minime:
procesor Intel Core 2 Duo, 2.4Ghz / AMD Athlon 64 X2 5200+, 2.6GHz
RAM 1 GB
placa video Nvidia GeForce 8800, 512 MB / ATI Radeon HD 387, 512 MB
OS: Windows Vista (x64) / Windows 7 (x64)
spatiu hard disk: 10 GB

Platforma de test:

procesor Intel CORE i7-4700HQ 2,40 GHz
RAM 8 GB
placa video NVIDIA GeForce GT 750M DDR 3, 4 GB
sistem de operare Windows 7 Ultimate 64-bit

Lansat in februarie 2015 pentru PC, Playstation 3, Playstation 4, Xbox 360 si Xbox One, jocul este un 3D fighting game bazat pe bine-cunoscutul anime Dragon Ball Z. Dezvoltat de Dimps si publicat de Bandai Namco, acesta este primul joc Dragon Ball disponibil in intreaga lume pe consolele next-gen si PC.

Actiunea jocului ne poarta prin diferite momente-cheie din Dragon Ball Z si chiar mai departe in anime. Vei prelua rolul unui personaj creat de tine, care va trebui sa il ajute pe Trunks sa apere orasul Toki-Toki si timpul in sine de catre forte malefice.

Personajul principal poate fi, la alegere, saiyan, om, majin, namekian sau rasa lui frieza, fiecare rasa avand propriile sale atribute, skill-uri si puteri. De asemenea, fiecare rasa este customizabila intr-un mod unic.

Gameplay-ul difera in functie de moment, existand 2 moduri de joc. Primul este un mod free roam, in care te poti plimba prin Toki-Toki City si interactiona cu alte personaje din joc sau iti poti cumpara diverse iteme. Celalalt mod este reprezentat de lupte, fie ca este vorba de misiuni sau de free-fighting. In cazul luptelor, te afli pe o mica harta/stage si ai de indeplinit anumite obiective (de cele mai multe ori, obiectivul e sa iti bati adversarul/adversarii).
Pe masura ce avansezi in joc, primesti experienta si bani si cresti in level. Ca la orice joc de acest gen, iti poti face personajul mai puternic pe masura ce cresti in level. Banii ii poti folosi ca sa cumperi diverse iteme, haine sau miscari pe care le poti folosi in lupta (desi miscari poti primi si prin random rewards la anumite misiuni sau completand misiuni de la mentori).
De asemenea, dupa fiecare lupta ti se acorda o nota ce determina XP-ul si recompensele pe care le primesti. 


Xenoverse are si o componenta multiplayer. Astfel, te poti lupta intr-un free-fight cu alti jucatori, sau iti poti forma o echipa cu altii si impreuna puteti sa incercati o misiune mai dificila.

Fiind primul joc cu Dragon Ball pe care am avut ocazia sa-l joc, initial am fost foarte entuziasmat. Acum, dupa ce l-am incercat, trebuie sa recunosc ca entuziasmul mi-a mai scazut. Insa nu foarte mult. Eu, unul sunt un mare fan al anime-ului, prin urmare aveam foarte mari asteptari de la acest titlu. Pot spune, asadar, ca nu m-a dezamagit, insa nici nu m-a dat pe spate. Xenoverse nu este un joc care sa iasa cu ceva in evidenta, ci este doar ceea ce trebuie sa fie: un fighting-game cu Dragon Ball.
Ce nu mi-a placut la joc a fost povestea foarte scurta si side-mission-urile. Daca la inceput, luptele sunt destul de simple (dupa ce te obisnuiesti cu controlul), ele pot deveni brusc extrem de dificile, fiind necesar sa rejoci anumite misiuni (fie din poveste, fie side-missions) ca sa castigi experienta si sa mai cresti in level. Dar dupa ce termini storyline-ul si nu mai ai de facut decat "Parallel Quests" sau "Mentor Quest", totul devine plictisitor, mai ales ca "Parallel Quest"-urile sunt aproape imposibile (chiar daca iti alegi cele mai puternice personaje in echipa), iar misiunile date de mentori apar din an in Paste. Iar daca mai vrei sa mai prinzi si un random reward care apare doar in misiunea respectiva (gen time shards sau dragon balls), jocul devine foarte enervant. Imi pare rau ca nu am jucat si in multipalyer, poate asa nu ii mai gaseam dezavantaje.

In concluzie, Dragon Ball Xenoverse este un joc strict pentru fanii anime-ului, neavand nimic special in afara faptului ca este plasat in acel univers.

Nota mea: 7
Nota IGN: 6,7


Trailer:


                                         


Gameplay:



*mentionez ca nu detin drepturi de autor asupra fotografiilor si clipurilor video postate. Toate drepturile revin producatorilor lor si asociatilor acestora. Nu obtin castiguri de pe urma acestui blog.

joi, 25 iunie 2015

Facultate, Bucuresti, Sesiune, Vara

Pfai de cand n-am mai scris ceva. Dar ce sa-i faci, viata unui student la medicina este plina atunci cand se apropie sesiunea si chiar nu am mai avut cand sa ma mai ocup si de blog. Dar acum a venit vara asa ca pot recupera totul.

Sa incepem cu inceputul, respectiv cu Comic Con. In sfarsit am ajuns si eu acolo si pot sa spun ca e o nebunie totala. Pentru unul ca mine acolo e raiul, dar acolo te distrezi chiar daca nu esti un tocilar obsedat de jocuri video. Ai tot ce vrei acolo: filme, seriale, jocuri, benzi desenate, carti, arta, muzica, este cate ceva pentru fiecare.

Partea cea mai tare este ca vin si o gramada de vedete internationale sau din Romania. Si cei mai multi dintre ei sunt foarte de treaba si stau si vorbesc si fac poze cu fanii (nu si Codin de la Creative Monkeyz care a stat putin sa faca poze in timpul panel-ului Iobagg si dupa aia nu te mai baga in seama). Si au fost o groaza de vedete: Hodor (Kristian Nairn), care, apropo, e absolut IMENS (ganditi-va ca in poza sta asezat pe scaun), Crixus din Spartacus (Manu Bennett), Kevin din Supernatural (Osric Chau), T-Bag din Prison Break, cast-ul din Umbre, Sector 7, Vsauce, actorii care au dublat Viata cu Louie, Creative Monkeyz si inca multi altii.




In plus, erau o groaza de cosplayeri, cu costume mai mult sau mai putin reusite (sincer nu credeam ca atatia romani sunt pasionati de asa ceva), iar majoritatea erau fete (Ionita, lasa ca la anul facem amandoi poze cu toate, numa ia-ti bilet). Si apropo de tipe care fac cosplay...fata care erai imbracata in Elsa...daca printr-o minune citesti asta da-mi te rog un semn.

Asa, ce-ar mai fi de zis despre Comic Con. A da, erau si o groaza de jocuri noi pe care le puteai incerca (inclusiv un demo la Black Ops 3), dar acolo se bagau o groaza de copchii si enervau pe toata lumea asa ca era mai bine daca evitai zona aia. La anul poate baga organizatorii din nou limita de varsta.

Dar cea mai tare parte in drumul asta pana la Bucale este ca am mai stat si eu cu prietenii din Suceava si mi-au mai aratat si mie orasul. Si cum nu avem nici unul masina, iar taxi in Bucuresti nu poti lua, am mers o groaza pe jos (futu-va hot dogii de la Ikea sa va fut, ca daca nu erau buni si ieftini creca va omoram pe amandoi). Pe langa asta am apucat si eu sa vad ce-i aia IMAX (ca na, a venit moldoveanu' in Bucuresti), am si stat in Regie (coaie, chiar mi-e mila de tine ca ai asa camera si ca e asa fain sa faci dus...stii tu care esti). Ce sa mai spun, a fost distractiv, mai ales cand am avut seara de Dota. Cum dracu sa fie sambata seara, in Bucuresti, iar noi, PATRU draci fara prietene (plus inca unul in Iasi) sa stam inchisi in casa sa jucam Dota?! Trist, foarte trist, stiu.
Dar acum, eu am venit la Bucuresti, e randul vostru sa veniti in Iasi.

Dar, pana la urma a trebuit sa ma intorc la facultate si ai de plm ce a inceput. Hai, se apropie sesiunea, trebuie sa inveti. Dupa putin timp, lucrurile s-au schimbat in hai, esti in sesiune, invata acum ori niciodata. Si nu stiu cum, dar parca lenea e tot timpul mai mare atunci cand ai de invatat. Partea cea mai tare era ca sesiunea asta este renumita ca fiind printre cele mai groaznice, daca nu chiar cea mai groaznica de la medicina. Sa-mi bag picioarele, 11 examene (da, pun la socoteala si grila de la abilitati medicale). Nu cred ca m-am mai intrebat vreodata de atatea ori ce dracu caut eu la facultatea asta? Cine m-o fi pus pe mine sa dau la medicina? Ce mi-a trebuit mie facultate?

Si tine-o tot asa in fiecare zi...trezirea dimineata, vezi un serial in timp ce mananci, mai invata, mai joaca ceva, mai mananca ceva, joaca-te iar ca doar nu poti sa inveti cat ai burta plina, iar seara roaga-te sa iei note mari la examene. Spre final, deja incepi sa devii claustrofob. Peretii parca incep sa se apropie, lumea pare sa se indeparteze de tine. Te saturi de camera ta, de apartamentul tau, ai nevoie de aer acum mai mult ca oricand. Si cea mai enervanta parte este ca unii prieteni de-ai tai, poate chiar colegul tau/colega ta de camera termina examenele cu vreo saptamana inaintea ta, iar pe Facebook incep sa apara postari de genul "Vacantaaaa!". Iar tu mai ai inca 4 examene de dat. Din nou zic: cine dracu m-a pus sa dau la medicina?

Si cate jocuri sunt de jucat...Dumnezeule! Si ce reduceri sunt pe Steam si pe Origin! Bine ca mi-a venit o idee geniala la inceputul sesiunii si am terminat rapid cat mai aveam din GTA 5, ca sa scap de o distragere atunci cand deschid calculatorul sa invat (ca na, cursurile trebuie sa fie ppt/pdf, asa e modern).

Si ca sa fie afacerea completa, mai exista si ziua de luni, zi de seriale, ca, bineinteles, trebuia sa fie si Game of Thrones  si Silicon Valley in acelasi timp. Si in ultima saptamana a mai inceput si Hannibal. Cum sa mai inveti cand esti in asa situatie? (apropo de GoT, asta a fost cel mai de kkt sezon de pana acum...s-a indepartat mult prea mult de carte, nici nu ma mai chinui sa le compar...George R. R. Martin, te rog, grabeste-te cu a sasea carte).

Dar in sesiunea asta am aflat si eu, pentru prima oara, ce inseamna sa iti faci griji ca nu vei trece la o materie. Sa te rogi in fiecare zi sa iei macar 5, ca dupa aia mergi tu la mariri, nu-i problema. Numai restanta sa nu fie. Asta a fost aventura mea cu microbii. Si Dumnezeule, nu credeam ca o sa ma bucur vreodata asa tare pentru un 5. Pe bune, de cate ori vi s-a intamplat sa sariti, sa dansati si sa cantati prin casa de bucurie ca ati luat un 5?
La fel si la fizio? Nu m-am mai rugat niciodata atat de tare sa nu-mi puna 1 la practic. Fiindca, pentru cei ce nu stiu, avem un prof tampit la fizio in semestrul 1 a picat cam 80 - 90% din serie. Era foarte simplu: nu stiai sa raspunzi la o intrebare sau spuneai ceva gresit, nota 1. Din fericire, de data asta a fost ceva mai ok proful si am scapat cu bine.

De acum, vacanta, Slava Domnului. Credeam ca nu se mai termina sesiunea asta. Ma simt de parca a durat inca un an. De acum, vara si relaxare. Si bineinteles, noi postari pe blog (urmeaza sa apara o groaza de review-uri), noi gameplay-uri pe YouTube si continuam cu stream-urile pe Twitch.