miercuri, 4 noiembrie 2015

#Colectiv

Bun, pana acum mi-am tot spus ca nu voi scrie nimic despre aceasta tragedie. Nu de alta, dar eu nu am fost implicat in vreun fel in ceea ce s-a intamplat, nu cunosc (din fericire) pe nimeni implicat si nici macar nu am fost vreodata in apropiere de acel club ca sa pot sa-mi dau cu parerea. Mai mult decat atat, cu parere de rau, nu am donat nici sange (nu fiindca nu as fi vrut, ci pentru ca sunt hipotensiv si nu ma primesc la donari) si nici nu am aprins vreo lumanare pentru cei care si-au pierdut viata.
Si acum, cand ma gandesc la aceste lucruri, chiar mi-e rusine si ma gandesc ca nu am niciun drept sa vorbesc despre acest accident si ca numai faptul ca scriu acest articol este o dovada de ipocrizie. Este ca si cum mi-as fi schimbat si eu poza de profil sau cover-ul de pe Facebook, doar ca sa ma laud la toata lumea ca si eu sunt alaturi de familiile celor care si-au pierdut viata si alaturi de cei care au trecut prin acele momente infernale.

Dar atunci de ce mai scriu asta? Cred ca intrebarea corecta este de ce scriu asta tocmai acum? Simplu. Pentru ca de ieri seara au inceput proteste in mai multe orase din strada, iar astazi deja s-au vazut primele rezultate.
Ok, reactia initiala a fost una tipic romaneasca, respectiv am incercat sa gasim un tap ispasitor; nu conteaza ca e vorba de patronii clubului, de trupa care a organizat concertul, de cei responsabili cu efectele pirotehnice, de primar, de Ponta sau de rockerii satanisti, trebuie sa existe un vinovat. Dar acum, dupa cateva zile, ne-am mai trezit si noi putin si ne-am dat seama ca nu se mai poate asa. Ne-am dat seama cate probleme sunt in tara asta. De aceea, chiar acum, unii striga "Jos coruptia!", altii "Jos clasa politica! Demisia!", iar altii striga acum cat pot de tare "Vrem spitale". Iar mie, sincer sa fiu, ca student la medicina, cel mai mult imi place ultima parte. Si asta pentru ca pana acum toti doctorii erau niste spagari ordinari, iar acum s-au transformat in adevarati eroi salvatori de vieti, care ar face mai mult, ar da mai mult, daca sistemul le-ar permite, daca ar exista destule materiale si aparatura. Acum, dintr-o data, toata lumea a realizat in ce hal este sistemul medical romanesc. Cu totii am aflat un lucru care poate fi rezumat, de exemplu, prin cuvintele unui profesor de-al meu de semiologie chirurgicala: "Noi am ajuns la performanta ca orice pacient ars grav internat la Iasi sa fie trimis la Bucuresti, iar acolo sa moara".
Dar sa ne gandim putin cu ce pret s-a intamplat asta. Cati oameni au trebuit sa moara, cati au trebuit sa se raneasca ca sa provoace aceasta reactie a noastra?

Pe langa asta, trebuie sa intelegem ca daca vrem o schimbare trebuie sa ne schimbam pe noi insine. E exact cum spunea Michael Jackson cand canta Man in the Mirror: "If you want to make the world a better place/Take a look at yourself and make a change", nu? Partea proasta este ca asta nu e usor deloc. E aproape imposibil, dupa parerea mea. Eu sunt mai pesimist cand vine vorba de chestia asta si ma gandesc ca mare lucru nu o sa reusim sa schimbam. Nu de alta, dar coruptia exista in lumea asta din Antichitate, iar daca dam jos politicienii aflati acum la putere, o sa vina altii la fel. Dar asta e doar parerea mea, iar daca tu esti mai optimist ai tot respectul meu.
Se spune ca generatia noastra reprezinta schimbarea, ca noi trebuie sa reparam greselile parintilor nostri, a bunicilor nostri si a tuturor stramosilor. Dar pentru asta trebuie sa realizam sa facem diferenta intre "ce e bine" si "ce e rau" si sa invatam din greselile facute de generatiile dinaintea noastra. Trebuie sa evitam aceste greseli, nu sa le repetam si sa invatam din ele dupa aceea. Prin urmare, noi suntem nevoiti sa nu ne mai comportam in totalitate ca parintii nostri, ci trebuie sa ne schimbam. Cu totii, nu doar doi-trei pe acolo.
Si intreb din nou: oare chiar era necesar sa moara atatia oameni ca sa ne dam seama ca avem nevoie de o schimbare?

Odihneasca-se in pace! Condoleante familiilor si prietenilor celor care si-au pierdut viata si multa putere celor care inca mai lupta pentru viata lor.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu